viernes, 29 de mayo de 2015

”(Re)întoarcere”-”(Re)tornar de Elisabeta Boțan



Foto archivo personal

(RE)ÎNTOARCERE


Asemeni adâncului mării, 
mă hrănesc cu propriile mele frământări.
Căderile, morțile, abisurile, toate adunate, 
în filigranele care îmi răscumpără frumusețea spiralei.
Scara ce îmi poartă pașii răniți și desculți
spre catedrala copilăriei mele.
Mă așez obosită pe pragul aducerilor aminte,
-și-n (re)descoperirea relicvelor de colb acoperite
alunec însetată în izvorul binecuvântat al inocenței,-
unde cântul se înalță cu aripi rugă.
Poem din cartea bilingvă (română-spaniolă) cartea Egometrie-Egometría, Editura Limes, Colecția ARCA, 2016.


(RE)TORNAR



Como lo profundo de la mar, 
me alimento de mis propios tumultos.
Las caídas, las muertes, los abismos, todos recogidos, 
en las filigranas que rescatan la hermosura de mi espiral.
La escalera que lleva mis pasos heridos y descalzos 
hacía la catedral de mi infancia.
Me siento cansada en el umbral de la memoria,
-y al (re)descubrimiento de las reliquias cubiertas de polvo
me deslizo sedienta en el manantial bendecido de la inocencia,-
donde el canto vuela con alas de plegaria.
(29.05.2015)
Poema del libro bilingüe (rumano-español) Egometrie-Egometría, Editorial Limes, Colección ARCA, 2016

sábado, 23 de mayo de 2015

”Egometrie”-”Egometría”de Elisabeta Boțan




Imagen recogida de la red


EGOMETRIE

Pașii îmi îngenunchează de atâta rătăcit prin propria mea geometrie
-labirintul acesta pietros de cicatrici fosilizate-
 îmi rănesc atât de tare atingerile cu colțurile lor ascuțite
 nu mai știu de unde începe ființa mea în acest abis 
de căutări...
Drumul tumultuos se luminează când capătă forma spiralei și
zborul se reînnoadă ca să se înalțe prin cuvânt.



EGOMETRÍA

Mis pasos se arrodillan de tanto errar por mi propia geometría 
-por este laberinto pedregoso con cicatrices fosilizadas-
sus agudas esquinas tan fuerte me hieren los roces
que ya no sé por donde empieza mi ser en este abismo 
de búsquedas...
El camino tumultuoso se aclara cuando cobra forma de espiral,
el vuelo se reanuda para alzarse a través de la palabra.







lunes, 18 de mayo de 2015

"Ecouri”- "Ecos”de Elisabeta Boțan

Imagen recogida de la red





ECOURI


Îți ascult tăcerile
-din nopțile tale de insomnii-
se rostogolesc prin căderea stelelor
cu teamă ca să nu le atingă lumina.
În timp ce tu îți faci turnuri și ziduri
din lumi care nu există.
Și invoci ploile ca să îți redea curcubeul
zilelor care nu au fost însemnate în calendar.


Îți ascult tăcerile
-din zilele acelea care nu au avut nici un cer-
se plâng că le lipsec cuvintele
care ar fi putut să-mi țeasă poemul.
În timp ce tu culegi fulgi de păpădie
ca să le furi iluzia și zborul
și îi pironești pe o dorință neîmplinită.
Apoi invoci uitarea
zilelor care ar fi putut să fie.

Îți ascult tăcerile
-de-a lungul unei clipe-
și e atâta chin în ele
că timpul a renunțat să o mai măsoare
de teamă ca nu cumva să le frângă.
Îți ascult tăcerile încăpățânate 
cum se rostologesc pe făgașul lacrimilor.
Poem din cartea Egometrie/ Egometría, Editura Limes, Colecția ARCA, 2016












ECOS


Escucho tus silencios
-desde tus noches de insomnios-
como ruedan en la caída de las estrellas
con temor a que no les roce la luz.
Mientras tú haces torres y muros
de mundos que no existen.
E invocas las lluvias que te devuelva el arco iris
de los días que no han sido señalados en el calendario.


Escucho tus silencios
-desde aquellos días que no han tenido ningún cielo-
Se lamentan por la falta de las palabras
que hubiesen podido tejer mi poema.
Mientras tú recoges vilanos
y les robas la ilusión y el vuelo
para clavarlos en un deseo sin cumplir.
Luego invocas la desmemoria
de los días que habrían podido existir.

Escucho tus silencios
-a lo largo de un instante-
y hay tanta pena en ellos
que el tiempo rehúsa medirlo
por temor a no romperlos.
Escucho tus tozudos silencios
como ruedan por el cauce de las lágrimas.
(18.05.2015) Alcalá de Henares
Poema del libro Egometrie/ Egometría, Editorial Limes, Colección ARCA, 2016

"Între două lumi"-"Entre dos mundos"de Elisabeta Boțan



photography-by-anja-stiegler





ÎNTRE DOUĂ LUMI


Din taina florilor
am urzit
o iubire nepământeană
Apoi
am limpezit toate apele depărtărilor
și le-am tors cu lumină de lună
ca să fac punte de cer
până la tărâmul nostru
pierdut
unde doar verbul stăpânește.



https://www.youtube.com/watch?v=7a_gOe0fLgg

ENTRE DOS MUNDOS


Del misterio de las flores
he fraguado
un amor no terrenal
Luego
he aclarado todas las aguas de las lejanías
y las hilé con luz de luna
para hacer un puente de cielo
hasta nuestra tierra
perdida
donde solo el verbo reina.

domingo, 17 de mayo de 2015

”Din oficiu”-”De oficio”de Elisabeta Boțan



Foto arhiva personală





DIN OFICIU


Eu trăiesc în poezie, 
uneori ies ca să privesc lumea.


DE OFICIO


Yo vivo en la poesía, 
salgo de vez en cuando a mirar al mundo. 

sábado, 16 de mayo de 2015

"Fractură de timp”-"Fractura de timpo"de Elisabeta Boțan

Imagen del http://www.freepik.es/

FRACTURĂ DE TIMP

Între cei doi poli,
întinsă, așteptarea noastră,
răzvrătită, sfâșie cerul.
Prezent și trecut
pe marginea unei clipe.
O întâlnire 
de viață și de moarte
naște un alt orizont
fără abisuri.

FRACTURA DE TIEMPO

Entre los dos polos,
extendida, nuestra espera,
rebelde, rompe el cielo.
Presente y pasado
al borde de un instante.
Un encuentro
de vida y muerte
alumbra otro horizonte
sin abismos.

lunes, 11 de mayo de 2015

Comentario sobre el libro por Elisabeta Boțan ”Fugă în real”-”Fuga a lo real”de Zhivka Balthadzhieva

Foto by Bianca Boțan



"FUGĂ ÎN REAL"


Zhivka Baltadzhieva e o voce unică în peisajul poeziei contemporane, o demnă urmașă a celor doi poeți pe care ea atât de mult îi admiră, Botev și Lorca. Ca și ei, Zhivka s-a născut cu poezia în sânge și cu o mare dragoste pentru umanitate.

În unul din interviurile sale Zhivka spunea: ”Suntem ceea ce vorbim...”, însă ea e mai mult de atât, ea e ceea ce scrie, ea e poezie. Această poezie puternică și unică, profundă și tragică, sinceră și introspectivă concentrată în esențial.

O voce pe care cititorul o adoptă cu ușurință și se lasă călăuzit de introspecție spre marile întrebări ale existenței, îi împrumută cuvintele  și întrebările pe care ajunge să le facă ale sale. Se înfioară și se răzvrătește în ritmul și cu forța cuvintelor pe care poeta le seamănă în sufletul său, astfel încât ajunge să treacă punțile invizibile ale mitului sau ajunge chiar până la originea lumii nu doar în căutarea paradisului pierdut, ci, și a ființei sale superioare încremenită în pasivitatea și comoditatea supunerii și a aceptării degradării accelerate ale unei lumi de descoperiri științifice și avansul științei spre propria-i pierzanie.

Fără a se ancora în retorică poezia Zhivkăi îl seduce și în același timp îl cutremură pe cititor, prin intermediul cuvântului, în încercarea de a-l salva din această metamorfoză care îl apropie tot mai mult de artificial într-o pierzanie programată.

Încărcată de adevăruri poezia Zhivkăi ne învăluie precum ecoul solemn al unui cânt sacru și ne invită să medităm la VIAȚĂ.


"FUGA A LO REAL"



Zhivka Baltadzhieva es una voz singular en el paisaje de la poesía contemporánea que es una digna heredera de los poetas que ella tanto admira Botev y Lorca. Zhivka, como ellos, nació con la poesía en la sangre y con este gran amor hacia la humanidad. 

En una de sus entrevistas Zhiva dice: “Somos lo que hablamos…”, pero ella es más que eso, ella es lo que escribe, ella es poesía. Esta poesía que tiene una voz poderosa y singular, profunda y trágica, sincera e introspectiva centrada en lo esencial.
Una voz que el lector adopta con facilidad y se deja encaminar en la introspección hacía las grandes cuestiones de la existencia, presta sus palabras y sus preguntas haciéndolas suyas. Se estremece y se rebela al ritmo y con la fuerza de las palabras que la poeta siembra en su alma hasta cruzar los puentes invisibles del mito o, incluso, llegar hasta el origen del mundo en busca no solo del paraíso perdido, sino, también, en busca de su Ser Superior congelado en la pasividad y la comodidad de la sumisión y aceptación de la degradación veloz de un mundo que usa los descubrimientos científicos y el avance de la ciencia para su propia perdición.

Sin anclarse en la retórica la poesía de Zhivka seduce y a la vez  sacude al lector, a través de la palabra, en el intento de rescatarlo de esta metamorfosis que cada vez lo acerca más a lo artificial en una perdición programada.
Repleta de verdades la poesía de Zhivka nos envuelve como el eco solemne de un cántico y nos invita a meditar sobre LA VIDA.
©Elisabeta Boțan




BIOGRAFIA 


ZHIVKA BALTADZHIEVA



Poeta, ensayista, guionista, traductora literaria y profesora universitaria, Zhivka Baltadzhieva nace en la capital búlgara en 1947. Se licencia en filología búlgara y rusa en la Universidad de Sofia San Clemente de Óhrida y más tarde cursa estudios de doctorado en la UCM.

En su país natal trabajó en la Radio Nacional y en la revista literaria Plamak de la Unión de los Escritores Búlgaros. Vive en España desde el año 1990 y escribe su obra tanto en búlgaro como en español. Es autora de varios libros de poesía como Plexo solar, Luz diurna, Mitologías apátridas, Nunca y los bilingües (búlgaro –español) Sol y Fuga a lo Real, etc.

Sus poemas han sido traducidos al inglés, alemán, húngaro, rumano, checo, polaco, español, ruso, francés, italiano, serbio, hindú, japonés, chino, urdú e incluidos en importantes antologías de la poesía contemporánea búlgara, española, europea y universal.
(Y yo estoy muy orgullosa de haber traducido parte de sus poemas al rumano que se han publicado en revistas de la USR).

En España han sido publicados en varias revistas literarias y en el ABC de las Artes. Participa en numerosos congresos científicos y encuentros, festivales y lecturas poéticas internacionales en España, Alemania, Bulgaria, Portugal, Hungría. Sus obras poéticas han sido galardonadas con, entre otros, el Premio Nacional "Rodna rech" a poetas emergentes (1966), el Nacional "Sliven" al primer poemario (1971), el Nacional de Poesía, "Dimcho Debelianov" (1972), el poemario “Nunca” fue finalista al Premio Nacional de Literatura (2010, Bulgaria) y sus traducciones a español de la poesía de los poetas búlgaros Hristo Botev y Blaga Dimitrova  le han valido El Premio Nacional de Traducción (2008 y 2014).
Asimismo fue distinguida con el premio a la mejor ponencia en el Primer Congreso Internacional Vida y Obra de María Zambrano. Y El Fondo Poético Internacional le ha otorgado recientemente el  Premio Internacional Poetas de Otros Mundos en reconocimiento a la excelencia de  su obra poética. Después de casi 20 años como profesora de literatura en la Universidad Complutense de Madrid, actualmente dirige la Colección Ala Este de Amargord Ediciones, Madrid y ha formado parte de proyectos de investigación, diccionarios bilingües y antologías literarias y libros de ensayo e investigación a nivel internacional.







sábado, 2 de mayo de 2015

”Sfinx”-”Esfinge”de Elisabeta Boțan

Imagen recogida de la red

SFINX

Ai venit ca o hieratică fantasmă 
-înveșmântat în reverențe, ceremonie și deliruri-
când înserarea își aduna echilibrul
în tremurătoare coarde de vioară.

Pășeai atât de solemn pe lumină de stele 
-într-o rătăcire pe harta stelară.-
Pierdută în gânduri eram țesându-mi 
zestrea cu simetrii de tăceri.

Nici măcar nu m-ai privit în ochi
-ai venit doar ca să-mi măsori răzvrătirea-
ca să mă înlănțui cu tăcerea-ți suverană
Să iei cu tine timpul păsărilor
și să încaleci pe spinarea zborului 
înapoi la regatul tău guvernat de absențe.
Poem din cartea EGOMETRIE, 2015





ESFINGE

Como un fantasma hierático llegaste 
-con hábitos de reverencias, ceremonia y delirios-
cuando la tarde guardaba su equilibrio
entre temblorosas cuerdas de violín.

Caminabas tan solemne sobre luz de estrellas
-en un descamino del mapa estelar.-
Perdida estaba tejiendo mi dote 
con simetrías de silencios.

Ni siquiera me miraste a los ojos
-viniste solo a medir  mi rebeldía-
a encadenarme a tu soberana mudez, 
A llevarte el tiempo de los pájaros
y a montar al lomo de su vuelo
de vuelta a tu reino gobernado por las ausencias.
Poema del libro EGOMETRÍA, 2015